Apariţia de probleme dezvoltare şi comportament la foştii prematuri moderaţi şi târzii

8 din 10 prematuri se nasc la 32-36 de săptămâni şi 6 zile şi sunt astfel prematuri moderaţi şi târzii.

Comparativ cu copiii născuţi la termene, prematurii moderaţi şi târzii au risc crescut pentru diferite morbidităţi neonatale precum probleme respiratorii, hipoglicemie, hiperbilirubinemie dar şi pentru probleme neurodevelopmentale pe termen îndelungat precum întârzieri de dezvoltare şi dificultăţi de învăţare.

Riscul întârzierii în dezvoltare este aproximativ de 2 ori mai mare la prematurii moderaţi şi târzii faţă de copiii născuţi la termen, întârzierea dezvoltării apărând la 6-11% din preşcolarii foşti prematuri moderaţi şi târzii faţă de 4% din copiii de aceiaşi vârstă născuţi la termen la evaluarea cu Ages and Stages Questionnaire (ASQ). Întârzierea dezvoltării se asociază frecvent cu probleme emoţionale şi comportamentale.

De exemplu, mulţi copii cu probleme motorii şi de coordonare au, de asemenea, probleme de atenţie, sociale şi/sau psiho-somatice. Studii anterioare la prematurii foarte mici (sub 32 de săptămâni vârstă de gestaţie) au identificat rate crescute de probleme developmentale, emoţionale şi comportamentale asociate. Până la 50% din foştii prematuri foarte mici par să prezinte peste 1 disabilitate developmentală sau comportamentală la vârsta de 5 ani comparativ cu 8% din copiii născuţi la termen.

Nu este cunoscută însă rata asocierii întârzierii de dezvoltare cu probleme emoţionale şi comportamentale la prematurii moderaţi şi târzii. Un recent studiu şi-a propus să afle care este incidenţa acestei asocieri pornind de la faptul că dezvoltarea intrauterină a creierului este întreruptă cu 3-8 săptămâni înainte de termen ceea ce poate produce modificări ale proceselor de conectivitate funcţională a reţelei neuronale motorii.

Participanţii la studiu au fost recrutaţi din 13 centre de îngrijiri preventive din Olanda alese aleator. Au fost incluşi 903 prematuri moderaţi şi târzii şi 538 copii născuţi la termen între ianuarie 2002 şi iunie 2003. Părinţii au completat Ages and Stages Questionnaire (ASQ) şi Child Behaviour Checklist (CBCL) puţin înainte de vizita la centru la vârsta de 4 ani. Asocierea întârzierii dezvoltării cu probleme emoţionale şi comportamentale a fost definită ca scor ASQ total sau pe domenii cu 2 deviaţii standard sub medie şi scor CBCL peste percentila 84 pentru probleme totale, probleme de internalizare (emoţional) sau externalizare (comportamental).

Problemele emoţionale şi comportamentale au fost mai frecvente la copiii foşti prematuri moderaţi sau târzii cu scoruri ASQ totale anormale faţă de copiii născuţi la termen, mai ales problemele de externalizare (33,8% vs 23,8%). La prematurii moderaţi şi târzii rata de probleme emoţionale şi comportamentale au diferit per domenii de dezvoltare şi au fost mai mari pentru rezolvarea de probleme (36,0% au avut probleme de externalizare, 95% CI 24,1-49,9%) şi abilităţi personal-sociale (38,7% au avut probleme de internalizare, 95% CI 26,4-52,8%).

Riscul apariţiei oricărei asocieri întârziere de dezvoltare – probleme emoţionale şi comportamentale a fost mai mare pentru prematurii moderaţi şi târzii faţă de copiii născuţi la termen, factorii de risc identificaţi fiind sexul masculin, statusul socio-economic scăzut şi vârsta maternă redusă. Până la 39% din foştii prematuri moderaşi sau târzii prezintă la vârsta de 4 ani întârzieri de dezvoltare dar şi probleme emoţionale şi comportamentale. Cercetări ulterioare ar trebui să arate dacă detectarea precoce a acestor probleme permite un prognostic mai bun de sănătate pe termen îndelungat.

CATALIN BOTEZATU - magazin oficial
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.