Ne despartim

Cei care m-ati cunoscut in diverse imprejurari si ocazii….va doresc o viata frumoasa cu impliniri si realizari…..A sosit timpul sa ne despartim din anumite motive care tin de rautatea unor anumite persoane si care ma obliga la a renunta la oameni pe care ii stiu de-o viata….si alaturi de care am trait si din cele bune si din cele mai putin bune..dar..le-am trait….va multumesc….

Nu imi purtati nici ranchiuna nici pica….incerc doar sa ma eliberez de rautatea unora..de mizeria din anumite persoane care detin informatii partiale despre mine si care ma improasca zi de zi cu tot felul de mizerii afectandu-mi viata si viitorul….Sorry….Nu am cum sa schimb oamenii…pot doar sa ii ignor …sa ma desprind de anumite situatii ptr ca ei sa nu mai aibe acces la viata mea…si de ce nu ..sa imi protejez viata si amintirile….

Cand esti atacat real..e mai bine asa….Pentru ca unii atat au invatat..sa distruga…sa barfeasca in necunostinta de cauza..dar..stiu ei tot si sunt ei cei mai destepti….si in acest mod sa ma distruga la prezent si poate la viitor…Cand cineva are o informatie chiar si partiala si o foloseste sa loveasca in tine..e mai bine sa faci totul sa nu mai stie nimic de tine….Asta voi face si eu fara a ma izola…A ma feri e una …a oferi sanse raului ptr a-si atinge scopurile e altceva….

M-am saturat sa fiu pusa in lumini si situatii care nici nu le creez eu nici nu ma caracterizeaza ci sunt doar produsul unor oameni prosti….cu mintea plecata de acasa…incapabili a fi oameni….mahalagioi..perversi si urati.si de ce nu…schizofrenici…..Stiu sa trec printre oameni si stiu sa ofer mult ignore….mai ales cand trec pe langa acest gen de oameni asa cum stiu sa imi ofer inima care o stiti cand e vorba de cei buni….

Puteti sa imi scrieti in mesagerie…Ptr cei pe care ii iubesc voi face tot ce pot…Mizeriei umane din altii insa….de azi..cu scuzele de rigoare o voi trata cu un mare ignore…Ptr ca asa e corect..O zi buna….si iertati-ma prieteni ..insa trebuie sa ma apar de idioti…

Povesti cu ucrainience in Italia

Fratele meu cu simțul umorului îmi zise o povestioară despre care n-aș jura că-i adevărată, dar am rîs cu lacrimi ascultînd-o. Erau angajate niște badante ucrainence la cîteva familii din nordul Italiei.

Duminica, fiecare ieșea cu bătrînul/bătrîna în parc cu un cărucior. Lăsau pacienții la umbră, iar ele cinsteau tărie din sticluțe cu etichete colorate. La un moment dat, pierdeau șirul sticluțelor și încurcau bătrînii.

Una dintre ele, care îngrijea o băbușcă complet paralizată, a luat-o, a pus-o în cărucior și a pornit spre domiciliu. Aproape de casă, băbuța a coborît, să-și dezmorțească picioarele. De la balcon, fiică-sa o vede pășind alături de badanta ucraineancă și strigă către cer: „Oooo, Santa Maria Vergine, mare este puterea Ta, și-a revenit mămica!„.

Coboară excitată, cînd colo, jos, badanta adusese altă babă. Ai înnebunit, asta nu e mama, bețivo! S-avem pardon, aaasta e madama pe care mi-ați dat-o! Du-o înapoi, nu e mama! Da’ n-o puteți păstra, totuși, puria asta măcar mai mișcă din picioare?

Cauti bilete de avion ieftine?

Cum plec destul de des in strainatate in ultimii ani, am prins gustul calatoriilor cu avionul, si am inceput sa fiu mult mai atent la costurile privind achizitia biletelor de avion, la inceput nu prea stiam cum sa caut cele mai bune oferte la bilete si fara sa pierd mult timp, mai ales ca multe firme aveau preturi ascunse, si chiar daca la unii aparea ca pretul este mai mic, in realitate te costa tot la fel sau chiar mai mult.

Cum deja suntem obisnuiti ca cele mai dese si rapide interactiuni intre oameni sa se faca printr-un mijloc de transport cat mai eficient, putem spune ca avionul este una dintre cele mai bune alegeri la momentul actual. Insa problema apare atunci cand pentru oamenii de rand si nu numai, pretul acestui serviciu oferit de firmele internationale gen WizzAir, Tarom si asa mai departe este destul de ridicat si de cele mai multe ori incercam sa gasim cele mai bune oferte de bilete de avion ieftine accesibile oricarei persoane.

Zilele trecute cautam pentru cineva un bilet de avion ieftin pentru Portugalia, asadar am dat de un site care imi recomanda serviciile celor de la Vola, o agentie de turism acreditata (IATA) si membra ANAT, mi-a placut in primul rand ca mi-a oferit mai multe variante de bilete de la diferite companii.

Experienta mea cu banca Raiffeisen

Astazi am fost nevoit sa merg la Raiffeisen Bank sa imi platesc o rata la asigurare, si ma duc la prima agentie pe care o intalnesc in drum dau documentele, si imi spune ca nu le functioneaza nu stiu ce aplicatie, care trebuia sa scaneze codul de bare de pe documentul cu care venisem, si ca nu ma poate ajuta, sa incerc sa ma duc la alta agentie. Doamna mi-a vorbit foarte politicos si i-am multumit la fel de politicos.

Ma duc la o alta agentie povestea se repeta, doar ca de data asta era un domn. Imi recomanda sa ma duc la o agentie din alt cartier, unde stia ca functioneaza, nu prea imi venea sa ma deplasez jumatate de oras, asa ca decid sa ma duc la sucursala Galati, ma gandeam ca acolo trebuie sa functioneze, am ajuns cu 4 minute inainte sa se termine programul, si domnul de la caserie se ia de mine ca de ce vin la ora aia, ca el numai lucreaza la ora aia, chiar daca mai avea program, ii explic frumos ca am plecat cu o ora in urma de acasa, dar nu mi-am imaginat ca o sa fiu nevoit sa merg la trei  sedi diferite petnru o treba simpla si nu am plecat cu masina, acea ora am petrecut-o deplasandu-ma intre sediile lor. Eu m-am purtat frumos totusi si nu le-am reprosat ca nu le merge aplicatia si ca m-au pus inutil pe drumuri, dar domnul tot suparat.

Am mai avut experiente neplacute cu aceasta banca , si din acest motiv nu voi fi clientul lor decat daca nu am incotro. Nici acum daca nu eram nevoit sa merg sa platesc asigurarea la aceasta banca nu as fi ajuns sa am de a face cu ei.

PS: Imaginea din articole nu este de la filiala bancii Raiffeisen unde am avut eu experienta, e  o poza de pe net.

O scrisoare ce trebuie citita, o pagina din istoria reala

O scrisoare de acum 70 de ani, care se potriveste ca o manusa situatiei politico-economice din ziua de astazi, doar ca astazi numai suntem plecati la razboi cu armata, dusmanii sunt aceeasi, doar ca acum este un razboi economic, poate mai dur si mai necrutator, in care onoarea lipseste la majoritatea combatantilor. Va las pe voi sa apreciati cine dintre politicientii de astazi este echivalentul maresalului Antonescu (in orice caz nu politicianul cu acelasi nume), si cine este echivalentul lui Bratianu si a acolitilor sai, dintre lideri politici de astazi. Fortele iudeo-masonice sunt mai active decat atunci, dar din nefericire nu mai avem pe cineva care sa aiba popurul de partea sa cum a avut maresalul Antonescu.

Scrisoarea Mareşalului Ion Antonescu către capul politicienilor de-atunci, I.C. Brătianu
În ciuda curgerii timpului, problemele noastre au rămas aceleaşi: nimeni n-a fost in stare să spună adevărul dintr-o poziţie de putere, precum cea a Mareşalului Antonescu atunci. În zilele minciunii univesale, a spune adevărul e un act de dizidenţă. Pentru a înţelege prezentul, e necesar să ne cunoaştem trecutul – să-l aflăm!
 

Ion Antonescu, „Scrisoare de răspuns adresată lui C.I.C. Brătianu” (29 octombrie 1942)

Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba.
Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră.
Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri.
Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu.
Abuzaţi, însă, de răbdarea, de tăcerea şi de înţelepciunea mea şi, rând pe rând, la scurte intervale de timp, îmi trimiteţi, când dumneavoastră, când dl. Maniu, avertismente, sfaturi şi acuzaţiuni.
În virtutea cărui drept? Ce reprezentaţi în această ţară, dumneavoastră, toţi foştii oameni politici, în afară de interesele dumneavoastră egoiste şi un trecut politic total compromis şi dureros?!
Uitaţi, domnule Brătianu, că eu sunt omul muncii mele şi martirul greşelilor acelora care au primit în 1918 România Mare şi au dus-o, după 22 de ani de conducere, în prăpastia de unde am luat-o eu în 1940, pe când dumneavoastră sunteţi din profitorii şi dărâmătorii unei moşteniri mari.
În mai puţin de un sfert de secol, fiecare în parte şi toţi la un loc, aţi prăbuşit lupta, sacrificiile şi suferinţele duse şi îndurate, 20 de secole, de poporul nostru, pentru a face unitatea sa politică.
Orice apărare încercaţi şi orice diversiune faceţi dumneavoastră, conducătorii politici de ieri, purtaţi pe umeri această răspundere.
Dumneavoastră, liberalii, mai mult ca alţii, fiindcă şi din opoziţie şi de la guvern, prin acţiunea dumneavoastră de dirijare şi de îndrumare a vieţii noastre politice, economice, morale şi spirituale, exercitată direct şi indirect, de pe băncile ministeriale, din birourile băncilor şi din culisele politice, aţi dus ţara la catastrofa din 1940.
Staţi faţă în faţă cu conştiinţa dumneavoastră, depănaţi cu corectitudine, pas cu pas, atât actele dumneavoastră, cât şi pe ale acelora cu care, rând pe rând, v-aţi întovărăşit şi v-aţi acuzat,în faţa naţiei dezolate, scandalizate şi înmărmurite; răsfoiţi toată colecţia ziarelor din ultimii 40 de ani, începând cu Universul şi terminând cu Viitorul şi cu ziarele jidoveşti pe care se sprijinea naţionalistul domn Maniu şi vă reamintiţi:
Cine sunteţi dumneavoastră şi dumnealui; câte păcate aţi făcut; cum v-aţi calificat singuri şi cum v-a calificat naţia; câte răspunsuri aveţi.
Pentru a vă uşura munca, vă reamintesc, domnule Brătianu, că, împreună cu dl. Maniu, v-aţi acuzat public şi zilnic, în presă, în întruniri, în parlament, de: „incapacitate”; „tâlhărie”; „falsificări” şi „furturi de urne”, în Bucureşti, pentru obţinerea puterii; „demisii în alb”; „bătăi şi omoruri”; „călcarea legilor şi Constituţiei”; luări de comisioane” la toate furniturile statului; „traficările de influenţă” practicate de partizanii, deputaţii, miniştrii şi preşedinţii corpurilor dumneavoastră legiutoare; „scandalurile cu contingentările” cu „grâul britanic”; modul cum aţi făcut reforma agrară şi cum „aţi profitat de ea”; risipa avutului public; „concesionările oneroase ale bunurilor statului”; „demagogie”; incorectitudine civică, provocată de faptul că atunci când eraţi în opoziţie dirijaţi ocult statul, în profitul intereselor dumneavoastră şi ale jidanilor din ale căror consilii de administraţie – mari şi mici – făceaţi parte, iar de pe fotoliile ministeriale încurajaţi şi favorizaţi, acopereaţi şi muşamalizaţi afacerile lor şi ale d-stră, în detrimentul statului.
Adăugaţi, la acest bogat şi concludent stat de serviciu al partizanilor şi al adversarilor dumneavoastră de ieri, cu care – ca totdeauna când vă găsiţi în opoziţie – sunteţi azi prieteni: cazurile, pe care naţia le ţine numai în dormitoare, ale domnilor Tătărescu, Bârsan, Boilă, Aristide Blank şi afacerea Skoda; ruinarea poporului, prin dobânzile oneroase care au prăbuşit economiile, avutul şi munca tuturor, de la ţăran la marele proprietar, de la micul până la marele negustor român; ravagiile făcute de conversiune şi de concesionarea bunurilor statului, pe care am început să le răscumpăr eu; împrumuturile externe, oneroase şi umilitoare; introducerea controlului străin la Banca Naţională şi Căile Ferate, comisioanele scandaloase etc. etc. şi veţi avea, domnule Brătianu, imaginea unui trecut tragic, pe care l-am plătit atât de scump şi pe care naţia întreagă o are permanent în faţa ochilor săi.
Totuşi, domnule Brătianu, cu toţii credeţi că toate acestea au fost uitate şi, cu perfidia politicianistă de altă dată – de totdeauna – atât de bine cunoscută, vă aşezaţi cu cinism pe acest trecut şi – de la cel dintâi dintre dumneavoastră, până la cel din urmă – încercaţi să acuzaţi şi să sabotaţi, pe sub mână, opera de îndreptare şi consolidare la care s-a antrenat toată naţia şi să tăiaţi elanul unui om care nu a avut, nu are şi nu va avea nici moşii, nici vii, nici pivniţi de desfacere, nici bani depuşi, nici industrii, nici consilii de administraţie, nici safeuri, în ţară şi străinătate, nici cupoane de tăiat, nici timp de pierdut la club şi care nu şi-a pricopsit nici cumnaţii, nici nepoţii, nici prietenii, nici partizanii, nici adversarii.
Chiar dacă am greşit, greşesc sau voi greşi, nu pot fi acuzat, domnule Brătianu, de nici unul dintre dumneavoastră.
Fiţi încredinţaţi, sunteţi înfieraţi şi puşi chiar de generaţia actuală pe banca acuzaţilor.
Dacă va fi să fiu şi eu pe această bancă, pentru că fac tot ceea ce un om putea să facă, nu numai pentru a salva un neam de la dezunire şi de la prăbuşire, dar şi pentru a-l întregi şi a-i asigura o viaţă nouă, în onoare şi în muncă, atunci în nici un caz nu veţi fi dumneavoastră acuzatorii şi în nici un caz nu voi fi pus alături de dumneavoastră şi acuzat de aceleaşi greşeli ca dumneavoastră.
Fac această afirmare nu pentru că mă simt vinovat cu ceva faţă de ţară, dar pentru că ştiu ce au suferit, din antichitate şi până azi, de la Socrate şi Demostene, până la Clemenceanu, atâţia nenumăraţi – mici şi mari – oameni care şi-au servit poporul cu credinţă, cu devotament şi cu folos şi, mai ales, pentru că nu au uitat că în Iaşi, în tragica primăvară din 1918, şi chiar la Bucureşti, după Unire, s-a cerut trimiterea în judecată şi condamnarea fratelui dumneavoastră, atât pentru că făcuse războiul, cât şi pentru dezmăţul creat de nepriceperea dumneavoastră a tuturor, chiar de către aceia care ceruseră intrarea în luptă; care îl acuzaseră în 1914-1915 de lunga şi dezmăţata perioadă de neutralitate; care au aplaudat cu frenezie intrarea în război şi care, ca o culme a cinismului lor, erau ei înşişi vinovaţi de modul cum fusese administrată şi ruinată ţara.
Eu şi mulţi alţii încă nu am uitat ridicolul acestei îndrăzneli pe care istoria l-a înregistrat.
Oricum ar fi însă eu nu voi putea fi acuzat de dumneavoastră şi nici pus pe aceiaşi bancă cu dumneavoastră, pentru că nu sunt nici profitorul meritelor predecesorilor mei şi nici şeful unei bande de corbi odioşi, care au ajuns la conducere prin „minciună”, „promisiuni”, „furt de urne” sau prin „sprijin ocult masonic şi iudaic”, ci sunt omul adus de un trecut onest şi de voinţa unanimă a unei naţii care, pentru a se salva, a făcut apel la mine, iar nu la dumneavoastră sau la dl. Maniu, şi nici la domnii care stau în jurul dumneavoastră şi cu care aţi făcut şi faceţi sistem.
Niciodată, pentru a fi salvată, naţiunea, armata şi corpurile constituite nu au indicat numele dumneavoastră sau al d-lui Maniu, în ultimii ani ai tragicei guvernări, care s-a sfârşit la 6 septembrie 1940. Dumneavoastră v-aţi strecurat şi v-aţi alăturat acestei mulţimi, cu discreţia impusă de instinctul răspunderii pe care o aveţi şi a dorinţei legitime de a vă salva şi nu aţi făcut nici un gest pentru a vă valorifica drepturile la conducere, când această mulţime spulberă un regim care era de fapt al dumneavoastră şi când aclama un om nou, care eram eu.
Când am intrat în război, cu prudenţă caracteristică a politicienilor valoroşi nu v-aţi manifestat nici pentru, nici contra.
După ce am reluat Basarabia şi Bucovina, v-aţi grăbit să-mi cereţi, şi dumneavoastră, şi domnul Maniu, să mă opresc la Nistru.
V-am arătat consideraţiunile militare, politice, economice şi morale pentru care nu puteam să o fac şi v-am invitat, pentru a treia oară, să luaţi conducerea, răspunderea şi riscurile unei asemenea acţiuni. Bineînţeles, aţi refuzat.
După omorurile de la Jilava şi imediat după rebeliune, mi-aţi trimis memorii prin care îmi arătaţi situaţia şi-mi dădeaţi noi sfaturi.
V-am oferit să luaţi conducerea şi să faceţi cum credeţi că este mai bine. Şi unul, şi altul v-aţi scuturat. Luându-vă după câţiva ofiţeri, fără prestigiu militar, care au deraiat după linia principiilor sănătoase strategice, morale şi politice, pe care poate că nici nu le-au avut vreodată, mi-aţi cerut să retrag armata din Rusia şi m-aţi îndemnat să mă „aranjez” cu Anglia şi cu America.
Ar fi o greşeală şi o felonie, iar greşelile şi feloniile se plătesc scump.
Suntem la peste 1.500 km de ţară, drumurile sunt cum sunt, iarna bate la uşă, depozitele sunt ale germanilor, căile ferate sunt în mâna lor, aviaţia are forţa de distrugere pe care ar trebui s-o cunoaşteţi. Retragerea forţelor din situaţia lor actuală ar însemna părăsirea frontului. Exact ceea ce au făcut ruşii în Moldova în 1917-1918.
Vă întrebaţi ce s-ar întâmpla dacă germanii ar face cu noi astăzi în caz de părăsirea frontului, ceea ce am făcut noi, atunci, cu ruşii?
Vă daţi seama ce s-ar alege de armata noastră, de disciplina noastră, de soldaţii şi caii noştri, de tunurile noastre, dacă am încerca, în condiţiile arătate mai sus, să părăsim frontul fără asentimentul Comandantului german? Situaţia aceasta, a oamenilor care la cea dintâi greutate se descurajează, ar denota uşurinţă totală nepricepere militară şi prostie.
Soluţia ar fi criminală, domnule Brătianu, fiindcă nu s-ar prăbuşi numai armata, s-ar prăbuşi însăşi ţara, deoarece germanii ar ocupa-o imediat şi am ajunge în situaţia Serbiei şi Greciei.
Poftiţi, domnule Brătianu, vă ofer din nou conducerea statului şi a guvernului. Retrageţi dumneavoastră armata şi „aranjaţi-vă” cu Anglia.
Numai că trebuie să întreb şi armata şi poporul. Sunt gata să le pun această întrebare, deschis şi categoric, dacă şi dumneavoastră sunteţi gata să vă luaţi răspunderea.
A mă fi „oprit la Nistru” şi a „retrage astăzi forţele din Rusia” înseamnă, pentru un om care mai poate încă judeca, a anihila dintr-odată totul, sacrificiile făcute de la trecerea Prutului, acţiune în contra căreia nu v-aţi pronunţat public; însemnează a ne dezonora pentru vecie ca popor; însemnează a crea ţării, în cazul victoriei germane, condiţii dezastruoase, fără a ne asigura, în cazul victoriei ruse, nici provinciile pentru care luptăm, nici graniţele care vor voi să ni le lase ruşii, nici libertăţile noastre şi nici măcar viaţa familiilor şi a copiilor noştri; în sfârşit, însemnează, din cauza nestabilităţii şi a feloniei pe care mă sfătuiţi să o practic – şi aceasta este cea mai mare crimă – a asigura ţării în viitoarea comunitate europeană o poziţie morală care îi va ridica drepturile idealurilor sale şi ar putea să-i fie chiar fatală. Gestul pe care-l cereţi să-l fac, domnule Brătianu, va face din neamul românesc o victimă a tuturor, fiindcă concomitent cu dezorganizarea, prăbuşirea şi distrugerea armatei, ar începe instaurarea anarhiei în ţară. Comuniştii, legionarii, jandarmii, ungurii, saşii ar începe agitaţiile, lupta, distrugerea ordinei, a liniştei, pentru a profita de ocazie, pentru a da ultima lovitură de picior unui neam care cu adevărat ar merita calificativul de netrebnic. Ungurii ar ocupa imediat restul Ardealului.
Iată, domnule Brătianu, la ce ar da naştere gestul pe care mi-l cereţi să-l fac. Ar fi gestul nefericit al unui soldat lipsit de onoare şi al unui om de stat, nu numai inconştient, dar nebun.
Conducătorul nefericit al Franţei – şi mai nefericite de azi – a declarat, într-o recentă chemare la realitatea a unui popor, care a căzut şi el victimă josnică a unei guvernări venale, iudeo-democratice şi masonice, că are convingerea că dacă „Germania ar fi înfrântă, Sovietele ar impune mâine legea în Europa şi s-ar termina astfel cu independenţa şi patriotismul naţiunilor”.
Am avut şi am această convingere. Rămân la această convingere, fiindcă noi, mai curând ca alţii, mai total ca alţii, vom fi zdrobiţi: pentru că suntem punte între slavi şi zăgazul care le stă de secole în calea expansiunii lor, către vestul şi sud-vestul Europei; pentru că avem bogăţiile pe care le avem; şi pentru că vom fi trambulina salturilor lor viitoare.
Trăgând învăţăminte din trecut, cunoscând tendinţele slave, plecând de la consideraţiunile făcute mai sus şi îndrumat de instinctul de conservare şi de logica bunului-simţ, nu puteam, domnule Brătianu, ca un conducător responsabil, să mă „opresc la Nistru” şi nici nu pot „să retrag armata din Rusia”. Ar fi o prostie din partea mea. Este cu neputinţă să o facă cineva şi ar fi o greşeală ireparabilă pe care nu eu şi dumneavoastră, ci neamul ar plăti-o scump.
Mareşalul Petain, într-una din valoroasele sale cuvântări, a dat speculatorilor situaţiunile grele lecţia care li se cuvenea şi care a fost aplaudată de toţi oamenii cu conştiinţă clară şi nepătată.
Răspunzând unor critici ale acţiunii sale, el a spus: „Când Franţa este în nenorocire, nu mai este loc pentru minciuni şi himere”.
Nici la noi, domnule Brătianu, nu mai este loc pentru „minciuni şi himere” şi, mai ales, nu mai putem să ne plătim luxul de a face şi prostii.
V-am răspuns, domnule Brătianu, punct cu punct, nu numai la scrisoarea dumneavoastră de la 24 septembrie, dar şi la cele anterioare.
Este răspunsul unui soldat, care nu are nimic de ascuns şi care este conştient de greutăţile şi pericolele ceasului de faţă, precum şi de îndatoririle şi de răspunderile lui.
V-am răspuns, cum v-am răspuns, fiindcă nu aţi înţeles nici ţinuta şi nici înţelegerea cu care am voit să trec atât peste greşelile trecutului, cât şi peste marii vinovaţi de ele.
Ca oamenii cei mai lipsiţi de păcat, marile şi numeroasele greşeli politice care s-au comis sub dumneavoastră, continuând a considera comunitatea românească ca pe o turmă de sclavi, pe care – împreună cu celelalte organizaţii politice, cu firmă naţionalistă, însă în acord cu oculta iudeo-masonică, cu care numai pe faţă eraţi în luptă – aţi exploatat-o, aţi minţit-o, aţi demoralizat-o, aţi exasperat-o şi, în cele din urmă, din neputinţă, aţi dus-o, mână în mână cu trinitatea Tătărescu – Urdăreanu – Lupeasca, la catastrofa din 1940 şi la rebeliunea din 1941, îndrăzniţi astăzi, când s-a pus regulă în ţară şi viaţa nimănui nu mai este în pericol, să ridicaţi capul, de după saltarele consiliilor de administraţie, ale industriilor şi ale multiplelor afaceri, pentru a mă acuza.
Ei bine, domnule Brătianu, când cineva a fost şeful unui partid care, de la mare la mic, de la primăria din sat până la cabinetul miniştrilor, are răspunderea destrăbălării administrative, dezmăţul moral, a iudeo-masonizării ţării, a venalităţii, a compromiterii viitorului neamului şi a catastrofei graniţelor, nu mai are calitatea să vorbească şi în numele comunităţii româneşti, să dea sfaturi de conducere altora şi mai ales să-i acuze că lucrurile nu merg cum trebuie.”
(Arhiva Istorică Centrală; fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Cabinet I. Antonescu,dos. 61/1940, f. 88-221)

  JOCURI PENTRU COPII SI PARINTII LOR

Copii sunt de obicei foarte energici. Mai ales cei mici. De aceea ei
 simt nevoia sa se joace 
 .

Uitati cateva jocuri pentru dumneavoastra si copiii vostri:

      1.ACTIVITATI IN CASA:

  •  De-a gatitul.
  • Puzzle-uri
  • Teatrul de papusi
  • De-a magazinul
  • Umbre chinezesti
  • X si 0

  • Creatii artistice

     2.ACTIVITATI IN AER LIBER:

  • Fotbal
  • Baschet
  • Tenis
  • Volei
  • Sotron

Distractie placuta !!!!

Cat va costa si cum obtineti un certificat de performanta energetica

Cei dintre dumneavoastra  care au nevoie si doresc sa procure un certificat de performanta energetica, vor gasi toate aceste informatii la un click distanta.

Veti afla, in primul rand, ce reprezinta certificatul energetic, daca si de ce aveti nevoie de el, pretul unui astfel de certificat, precum si actele necesare si ce anume trebuie sa faceti pentru a obtine asa ceva. Nu in ultimul rand, veti putea afla de toti auditorii energetici autorizati la care puteti apela cu cea mai mare incredere.

certificatenergetic24Legea 372 din 2005 are drept scop imbunatatirea performantei energetice a tuturor tipurilor de cladiri, avandu-se in vedere anumiti factori, precum factorii climatici externi si interni, factorii ce tin de amplasament, etc. Conform acestei legi, un act de vanzare-cumparare a unui imobil nu se poate face fara sa existe la baza si un certificat de performanta energetica.

Pana acum, aceste certificate erau eliberate doar pentru electrocasnice insa, de acum, acestea vor fi obligatorii si pentru case si apartamente, in special in cazurile cand are loc vreo vanzare sau inchiriere. Ca orice document oficial, aceste certificate pot fi eliberate doar de persoane specializate si autorizate in domeniu, ce poarta numele de auditori energetici.

Pentru ca cineva autorizat sa va poata elibera un certificat de performanta energetica, trebuie sa observe, in mod direct, sau sa detina  un document oficial pe care il poate consulta, cu privire la informatiile necesare pe care trebuie sa le contina certificatul.

Prin urmare, primul pas in elaborarea acestui act este vizitarea imobilului in cauza de catre auditorul energetic, care are obligatia de a aduna cat mai multe informatii relevante. In cadrul acestei vizite, auditorul inspecteaza atent toate incaperile casei sau apartamentului, isi noteaza datele si le studiaza, observa instalatiile din interior, eventual fotografiaza anumite aspecte importante, daca este cazul.

Dupa ce a avut loc vizita, auditorul poate incepe sa faca calculele necesare eliberarii actului. Avand in vedere toate datele colectate de el insusi, poate apoi sa incadreze cladirea intr-o anumita clasa in ceea ce priveste performanta energetica.

Dupa ce are loc acest proces, se trece la eliberarea actului necesar si anume a certificatului de performanta energetica (CPE).

In privinta preturilor, intocmirea unui astfel de document variaza in functie de suprafata si tipul imobilului. Pentru apartamente, preturile vor varia dupa dimensiunile acestora iar pentru case preturile vor fi in functie tipul lor: locuinte unifamiliale, vile sau case. Preturile la apartamente variaza intre 160-390 ron, iar pentru case preturile sunt intre 500-600 ron. De obicei, in cadrul acestor preturi intra si deplasarea specialistilor pana la imobilul respectiv.

Atunci cand stabiliti o vizita a auditorului, sa aveti grija sa detineti la dumneavoastra toate informatiile si actele necesare pentru a le pune la dispozitia acestuia: cartea tehnica a imobilului, cand si din ce anume a fost construita locuinta, punerea ei in functiune, planurile apartamentului, cate persoane utilizeaza acel imobil, daca este posibil si unele informatii cu privire la consumul de apa calda si energie.

Amenajare Birouri – mocheta este solutia optima

Adesea, pentru amenajarea birourilor se recurge la alegerea mochetei intrucat reprezinta o solutie practica si confortabila.

Fiind un bun izolator termic si fonic, mocheta pentru birouri este tipul de pardoseala optim pentru amenajarea diferitelor tipuri de spatii in care exista un trafic intensiv.

Un alt avantaj pe care il ofera mocheta este faptul ca retine praful si mizeria, ulterior fiind usor de curatat.

Este un tip de pardoseala antiderapant, astfel eliminandu-se riscul accidentarilor.

Confortul tactil si izolarea termica oferite de mocheta sunt adesea criteriile in baza carora detinatorii spatiilor destinate birourilor opteaza pentru acest tip de pardoseala. Aspectul placut si posibilitatea de a o asorta cu diferite tipuri de mobilier sunt unele dintre multiplele avantaje ale mochetei.

Un factor esential in alegerea tipul de pardoseala potrivit pentru amenajarea birourilor este pretul. Mocheta prezinta avantajul ca se gaseste la preturi foarte accesibile ceea ce permite schimbarea sau inlocuirea sa periodica.

Materialele din care se realizeaza mochetele pot fi naturale sau sintetice. Cele naturale ofera un confort tactil mai mare, dar se intretin mai greu, pe cand cele sintetice sunt mult mai usor de intretinut, in ciuda materialelor care adesea pot provoca alergii.

Mocheta de polipropilena este rezistenta la pete, insa are dezavnatajul ca se taseaza in timp si nu este indicata pentru zonele de birouri.

Mocheta de lana este naturala si placuta la atingere. Este un tip de mocheta mai pretentios necesitand mai multa atentie la intretinere.

Mocheta de poliamida are avantajul ca nu se taseaza usor, rezista la trafic, iar intretinerea sa este usor de mentinut. Este recomandata zonelor de birouri.

Exista si mochete fabricate din amestec de polipropilena cu lana care prezinta avantajul unui pret.

Gama larga de modele, texturi si culori determina o multime de companii sa aleaga acest tip de pardoseala. Este usor de montat, se intretine usor si se potriveste cu o multime de spatii de birouri.

Lasitatea salveaza sau nu? Care sa fie adevarul?

E mai usor sa spui: toti, daca ne-am analiza viata in profunzime, intr-un moment de cumpana, am ajunge la concluzia ca de fapt am ratat-o. Ca nu am realizat nimic atat de maret si demn de luat in seama, ca visele noastre zac prafuite undeva intr-un colt de suflet, si ca pe undeva, noi am fi facut si am dres, dar vezi tu, soarta asta e de vina! Mama ei de viata si de soarta. ….si zicand ca TOTI avem un asemenea moment de sinceritate cu sine, parca parca se mai usureaza povara…vba ceea, doar noi toti o caram in spinare.

Dar oare sa fie cu adevarat asa? Oare chiar toti avem un astfel de moment in care nu sintem deloc satisfacuti si multumiti de felul in care ne-am trait existenta pana in prezent? Sau poate unii din noi chiar au nimerit-o din prima! Norocosii!! Pe ei i-a iubit dom’le soarta!! Ca sa vezi! Sigur ei sint preferatii Vietii, altfel nu se explica!
Si iar ne asternem un praf de orbeala in ochi, sa ne mai amagim un pic, si sa dam vina tot pe soarta! Ca pe ei i-a iubit! In fond nu sint cu nimic mai speciali decat noi! Si ei sint la fel ca si noi! Doar ca pe noi …nah…nu ne-a iubit asa de tare…!…

Exista si oameni care reusesc din prima. Acesta este crudul adevar. Si reusesc nu neaparat ca ii iubeste soarta. Reusesc pentru ca ei nu cred in soarta. Ci pentru ca ei insisi sint propriul lor destin. Ei insisi sint templu divin in care coboara Lumina, si ei insisi sint nebunia curajului de a merge mai departe. Pentru ca ei nu au rabdare ca soarta sa le citeasca planul ei pentru ca ei insisi vibreaza deja in fibrilatiile constructiei propriilor trairi si a propriei vieti. Sint oameni…oameni si oameni…

Oameni care reusesc din prima…si oameni care mai incearca…si incearca…si incearca…si oameni care renunta.

Opusul succesului nu este esecul. Ci renuntarea. Esecul poate fi o etapa catre succes. Insa renuntarea, renuntarea e cu totul si cu totul opusul succesului.

Unii reusesc din prima, altii mai incearca, altii renunta. Asa sint oamenii. Insa nu asa e Viata. Viata continua oricum, si cu si fara noi, cei care reusim din prima. Sau mai incercam. Sau renuntam.

Imigrantii nu au gasit un motiv sa stea in Romania

Astazi am fost miscata in mod negativ de faptul ca elevii mei imigranti nu au gasit niciun punct forte pentru sederea lor in Romania, ci doar puncte slabe.

Noi voluntarii care incercam sa ii invatam ceva din limba si cultura noastra nu valoram oare nimic pentru ei? Eu muncesc gratuit, dar muncesc. Desi as avea nevoie disperata de bani, am ales sa imi rapesc din timpul meu pentru a le darui lor. Si totusi, ei nu vedeau decat faptul ca in autobuz lumea ii privea cu dispret, ca nimeni nu ii privea cu bunavointa.

imigranti

Romanii incercau sa ii fure la preturi etc. Dar nu ne vedeau zambetele si daruirea. Ei nu vedeau padurea din cauza copacillor.

Dar mi-am dat seama ca aveau un pic de dreptate. In ce tara mai exista pagini de facebook pe care sa se anunte controale pe transurb? In ce tara politicienii isi tripleaza salariile si ii infometeaza pe ceilalti? In ce tara e mai profitabil sa stai acasa, decat sa mergi la munca? In ce tara e mai multa tristete?/ Inutila. Saraca tara bogata! Dar o sa zambesc in continuare. Ca sa demonstrez ca imigrantii nu au dreptate. Nu suntem toti la fel. Si, la naiba, eu chiar iubesc tara asta care mi-a furat dreptul la viata, condamnandu-ma la supravietuire.